Esti artícalu es un encetu

Si te apeta, pueis enlial-ti a trebajal en él, precurandu más información i amejorandu lo escritu.


El mari Negru es un mari interiol entri el sulesti d'Uropa i Ásia menol. Se conecta con el mari Mediterráneu por el estrechu de Bósforu i el mari de Mármara, i al mari d'Azov porel estrechu de Kerch.

El mari Negru vistu dendi satéliti, con a península e Crimea i el mari e Azov al Norti - Imahin NASA.
Baia e Sudak.

Ai un emportanti fluju d'áugua por mol del Bósforu, 200 km³ por añu i d'áugua dulci de las áreas próissimas, especialmenti d'Uropa Central i Oriental, totalizandu 320 km³ por añu. El tozu mas emportanti es Danúbiu. El mari Negru tieni un área de 422 000 km² i una hondura máissima e 2210 m.

Los paisis que están a la su vera son: Turquia, Bulgária, Rumania, Ucránia, Rússia i Geólgia. La península de Crimea es una repúbrica autónoma d'Ucránia.

Etimología Edital

Polo que al nombri se refieri, es probabli que l'antigua denominación grega 'pontos euxenios' (mari ospitaláriu) sea un eufemismu. El nombri moelnu deriva dela luenga turca: en turcu al mari Negru se le conoci comu 'Kara Deniz' (mari negru), encuantu qu'el Mediterráneu se chama 'Ak deniz' (mari blancu). Ora bien, los coloris 'negru' i 'blancu' tendrien, ena antígua tradición turca, el sentiu e 'septentrional' i'meridional', asín que los nombris 'Kara Deniz' i 'Ak Deniz' significadrien namás que Mari 'el Norti i Mari 'el Sur, con respectu a Turquia, naturalmenti. El nombri 'Mari Negru', a través e la su traducción francesa (Mer Noire), se difundió por toa Uropa a lo largo e los sigrus XVII i XVIII i acabó imponiéndo-si.